A fost odata ca niciodata o insula pe care traiau toate sentimentele: fericirea, tristetea, stiinta si multe altele, incluzand iubirea.
Intr-o zi toate sentimentele au fost anuntate ca insula se va scufunda pe fundul oceanului. Asa ca sentimentele si-au pregatit barcile de plecare. Iubirea a fost singura care a ramas. Ea a vrut sa pastreze paradisul insulei pana in ultimul moment. Cand insula s-a scufundat aproape toata, Iubirea a decis ca e timpul sa plece. A inceput sa caute pe cineva caruia sa ii ceara ajutor. Tocmai atunci s-a intamplat ca Bogatia trecea pe acolo intr-o barca mare. Iubirea a intrebat: Bogatie, pot veni cu tine pe barca ta? Bogatia a raspuns: Imi pare rau, dar este mult aur si argint pe barca mea si nu mai este loc si pentru tine. Atunci Iubirea s-a decis sa intrebe pe Vanitate. Ea a strigat: Vanitate, te rog ajuta-ma! Nu pot sa te ajut, esti uda toata si mi-ai strica frumoasa barca.- spuse Vanitatea. Apoi Iubirea o vazu pe Tristete. Iubirea zise: Tristete, lasa-ma te rog sa merg cu tine. Tristetea a raspuns: Iubire, imi pare rau dar acum simt nevoia sa fiu singura. Apoi Iubirea a vazut-o pe Fericire. Iubirea a strigat tare :Fericire, ia-ma cu tine te rog! Dar Fericirea se bucura prea tare ca sa o mai auda pe Iubire strigand.
Atunci Iubirea a inceput sa planga. Tocmai atunci auzi o voce spunand: Vino Iubire, am sa te iau cu mine in barca. Era un batran. Iubirea s-a simtit asa de binecuvantata si s-a bucurat asa de tare incat a uitat sa-l intrebe pe batran numele. Cand a sosit la mal batranul si-a urmat drumul. Iubirea a realizat cat de mult ii datoreaza acestuia. Atunci a intrebat-o pe Stiinta si aceasta i-a raspuns: A fost Timpul. Dar de ce m-a ajutat Timpul cand nimeni altcineva nu m-a ajutat? - a intrebat Iubirea. Stiinta a zambit si cu adanca intelepciune si sinceritate a raspuns: ....pentru ca doar Timpul este capabil sa inteleaga cat de minunata e Iubirea.
2 comentarii:
Imi plac scrisele lui Cocteau pe care ma bucur sa vad ca l-ai citat ptr ca multi nici nu stiu cine le-a scris...dupa cum spunea Camil Petrescu:"...imita la perfectie modelele ajunse aci din a treia,a patra mana (cand sensul si continutul se evapora si cand imitatorul nu mai stie pe cine imita"...tocmai duc un razboi cu un baietas ce a scris pe blogul lui aceasta poezie si si-a atribuit-o...ai aici link: http://cezarvieru.blogspot.com/2009/02/imi-pare-asa-ciudat.html ...si cum nesimtirea e mare,dupa ce i-am semnalat sa scrie sursa,mi-a sters comentariul si a mai postat o tampenie unde ma acuza...ai aici link: http://cezarvieru.blogspot.com/2010/05/imi-pare-asa-ciudat-ca.html poate atunci cand vei intra sa vezi acesta pagina,comentariile scrise de mine vor fi sterse(acum sunt 7)...respect pentru tine si pentru cei ca tine care isi citeaza sursele atunci cand stiu acest lucru...e trist insa ca sunt multi care isi asuma munca altora si astfel se umplu de penibil...
Pana la urma m-am impacat cu acel baietas si i-am permis sa stearga postarea fara sa-l atac... imi place (printre altele) postarea ta cu "De ce iubim barbatii..."o voi posta si eu pe blogul meu precizand bine'nteles sursa... poate voi aduce cativa vizitatori pe blogul tau!!!O zi buna!!!
Trimiteți un comentariu