Putrgaiul trupurilor noastre scartaie amortit in departarea sumbra. Alene amusinez sudoarea grea bolnavicioasa care ma satisface.Din preajma firii noastre o ramura de note muzicale moare imbalsamata in cenusa suferintei. Matineul ardoarii miroase a masa de pranz. Surad.... In coltul drept al inlauntrului inimii , vars crom incins. Prin chintesenta lui o potaie titiana ma doreste. Doar eu realizez asta. As pofti sa pot sa urlu, dar adevarul se tine cu ghiare reci de profund.Ma izolez in necunoscut dar umbrele ma descopera. Galagia ma sufoca in ceasul cel mai slab. Nu inteleg credinta, dar o simt cum pluteste si ma penetreaza. Durerea cumplita ma ajuta sa impusc ratarea de carton. Chiar daca mediul meu e gresit as vrea sa-l inteleg. Ma doare de placere, mor de bucurie. Galaxia mea se cutremura prin venele lui primitive. Mi se przinta totul, dar nimic in cioburi de plomba cu gust acrisor, in etape calde. Din arta se naste traire prin gunoaie-starlucirea. Un diamant e ortacimea toata!!! Durerea mea ma cheama!! Urla din ficat dupa mine!!!! Sunt VERDE SI MI-E LENE!!!!
5 comentarii:
sa inteleg ca umbrele potaii titiene (?) te penetreaza dupa ce, in prealabil, au plutit asupra ta si pe tine te doare de placere si mori de bucurie?
mama lor de potai..
dak atat ai inteles si atat t duce capul...
:-S e mult mai profund de atat? :O inseamna ca nu prea ma duce capul...ai si tu dreptate..
scuze...m-am semnat cu url-ul. nu fug de responsabilitate ;)
tiam pus poza putin modificata (in sensul ca pari ca pictezi NOISIA pe zidu ala) sper ca nu te superi...oricum am dat de poza pe google keywords "green".O sa mai intru sa vad daca te superi:D
Trimiteți un comentariu