"Imi pare asa ciudat C-avem atata vreme pt ura, Cand viata nu-i decat o piktura Intre acest moment si celalalt. Si e neinteles d trist Ca nu culegem flori, Ca nu privim la cer mai des, Ca nu iubim Noi, care-atat d repede murim..." (Cocteau)
marți, 23 iunie 2009
am revenit:)
Astazi, marti, 23.06.2009, am revenit:)...la indemnarea mai multor persoane, am decis sa nu ma opresc sa mai scriu aici...Desi sunt articole neinteresante pt nimeni...
Am stat si m-am gandit despre ce as putea sa scriu...La cate s-au intamplat cu mine in tot acest timp sunt prea multe sentimente ce ma inconjoara, unul mai puternic ca altul....E greu de decis.... Sentimentele sunt ciudate, la modul in care trecem cu usurinta de la unul la altul. Cateodata pot fi modelate, cateodata te domina. Prin sentimente poti controla nu numai persoana ta, ci si pe cei din jur. Sentimentele pot rani, dar pot face si o persoana sa fie fericita.
Unul dintre sentimentele pe care cu totii il simtim in viata este IUBIREA.. Ne dorim iubire. Suntem mereu in cautarea ei, cu pasiunea pe care ti-o dau sufletul prea plin de visare si corpul prea insetat de dorinta. Cum o putem insa recunoaste? Este acel sentiment de confort psihologic, asociat cu buna dispozitie. Uneori te aduce in dificultatea de a te concentra, insa chiar nu-ti pasa…Oare asta sa fie tot?...
Adevarul e k atunci cand te loveste "nenorocirea" asta, nu ai de ales... Nu poti
Abonați-vă la:
Postări (Atom)